Biomecanica genunchiului

Anatomia Si Biomecanica Genunchiului | PDF

Mai adaugam faptul ca, fiind o articulatie cu putina acoperire de tesut moale, cu abordare usoara, este utilizata de obicei pentru diverse studii articulare.

Se spune ca genunchiul este o articulatie cu un grad de libertate: flexie-extensie.

De fapt, kinematica genunchiului poate realiza 6 directii de miscare: flexie-extensie, rotatie laterala si mediala, valgus si varus, translare anterioara si posterioara, translare mediala si laterala, compresie si tractiune.

Este adevarat ca in afara de flexie-extensie, care sunt miscari pendulatorii sau oscilatorii, restul fac parte din miscarile „jocului articular”.

De altfel, genunchiul prezinta cel mai bun biomecanica genunchiului de demonstrare a „jocului articular”.

  • Pentru o mai buna intelegere a biomecanicii articulatiei genunchiului este necesar sa amintim rolul altor elemente anatomice cum ar fi meniscurile sau fibrocartilajele articulare, ligamentul colateral lateral, ligamentul colateral medial, ligamentul rotulei, ligamentele incrucisate anterior si posterior.
  • Glucozamină 500 condroitină
  • Acest tip de structuri este reprezentat de extremitile osoase ale femurului, tibiei i rotulei.
  • Anatomia Si Biomecanica Genunchiului | PDF
  • Flexia — extensia este mişcarea principală.
  • Спереди на него быстро надвигалась стена.
  • Alergare la gleznă
  • Durere la nivelul articulației umărului și a gâtului

Articulatia femuro-tibiala Flexia si extensia genunchiului se executa in primele doua comparti- mente, putandu-se realiza o flexie de o.

Limitarea flexiei este deter- minata de ligamentele incrucisate si de cornul posterior meniscal. Uneori de tesutul moale la obezi sau mari atleti si desigur de supletea aparatului extensor al genunchiului cvadricepsul. Se considera in general ca extensia este la 0o dar se admit ca fiind nepatologice si hiperextensii pana la 10o.

Suprafetele articulare sunt reprezentate de: epifiza inferioara a femurului, epifiza superioara a tibiei, si fata dorsala a patelei. Epifiza inferioara a femurului prelungeste corpul la partea lui distala. Ea prezinta doua proeminente, condilii femurali lateral si medial. In partea anterioara a epifizei se afla o suprafata articulara pentru rotula, fata patelara.

Limitarea extensiei se produce prin actiunea ligamentului incrucisat anterior si posterior, prin capsula posterioara si cornul anterior meniscal Activitatile uzuale zilnice nu ne cer amplitudini asa de mari de flexie. Pentru mersul obisnuit sunt suficiente o flexie, pentru pozitie sezanda o, pentru urcat scari o, care este cauza bolilor articulare coborat insa mai mult uneori peste o in functie de marimea trepteipentru legat sireturile la pantof o etc.

Concomitent cu miscarea in plan sagital de flexie-extensie, se produc intracapsular miscarile de alunecare ale tibiei pe femur. In extensie, tibia aluneca anterior iar in flexie aluneca posterior.

Rolul elementelor anatomice in biomecanica genunchiului

Meniscurile sunt direct influentate de miscarile de flexie-extensie din genunchi. Meniscurile sunt structuri deformabile si mobile. Astfel extensia genunchiului impinge inainte si intinde meniscul prin presiunea care se exercita pe el dar si prin tractiunea realizata de fibrele meniscopatelare. Invers, flexia genunchiului antreneaza inspre posterior meniscul. Orice perturbare in succesiunea centrelor instantanee de miscare artroza, rupturi menisc, leziuni ligamentare va determina presiuni patologice asupra cartilajului articular.

Principala miscare concomitenta cu flexia-extensia este miscarea de rotatie care se executa intr-un plan transvers.

Anatomia si biomecanica genunchiului

In miscarea genunchiului in lant deschis fara incarcarea cu greutatea corpului se produce o rotatie extema a tibiei pe ultimele 30o de extensie.

In flexia tibiei asistam la o rotatie intema. Rotatia mediala intema este limitata de ligamentul incrucisat anterior si posterior, de ligamentul colateral lateral, de menisc.

Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. Tehnici, actiune fiziologica, clasificari, efecte, i Biomecanica genunchiului Complexul anatomic al genunchiului realizeaza o parghie de gradul III, cu forta intre punctul de sprijin si cel de rezistenta fig. Alcatuirea sa ii confera o singura directie de miscare, si anume in plan sagital, in sensul flexie-extensie. In realitate, datorita volutei condiliene, fexia-extensia se desfasoara in jurul unui ax care se deplaseaza in sus si inapoi in flexie, si in sens invers in extensie.

Rotatia laterala externa este limitata de ligamentul colateral medial, de capsula posteromediala si menisc. Rotatia creste pe masura ce flexia creste ca la aproximativ o de flexie sa se opreasca. Explicatia miscarii de rotatie care apare fara comanda noastra voluntara se datoreaza formei curburii elipsoidale a con-dililor femurali si a diametrelor diferite anteroposterioare ale condililor.

biomecanica genunchiului durerea inferioară a spatelui dă articulațiilor șoldului

Si tesutul moale ar participa la rotatie prin actiunea ligamentelor incrucisate care se rasucesc in jurul lor, intinzandu-se in faza terminala a extensiei.

Este posibil ca si intinderea ligamentelor colaterale sa aiba un rol.

Biomecanica genunchiului

In situatia de lant kinetic inchis, cu piciorul pe sol, tibia devine acum segmentul fix, iar femurul se va misca in flexia-extensia genunchiului. Si in aceasta situatie se produce o rotatie in aceleasi sensuridar cu o contributie de doar o prin rotatia extema a tibiei si o rotatie intema femurala ceea ce va avea deci ca rezultat miscarea de rotatie externa in momentul terminarii extensiei Posibilitatea unei miscari de valgizare sau varizare a genunchiului poate fi total nefavorabila prin degradarea in timp a articulatiei.

biomecanica genunchiului dureri de șold intermitente

Aceasta miscare in plan frontal devine minimala cand genunchiul este in extensie completa, deci „inlacatat'. Pe masura ce flectam genunchiul, fortele de varizare cresc. La nivelul de 30o flexie urzicile si guta tendinta de varizare este mare se vor opune acestei tendinte: ligamentul colateral lateral, capsula posterolaterala articulara si ligamentele incrucisate.

Pe fata mediala a genunchiului, ligamentul colateral median, capsula posteromediala si ligamentele incmcisate asigura protectia contra fortelor valgizante. Cea mai importanta dintre cele doua miscari este miscarea de valgizare datorita structurilor mai laxe pe biomecanica genunchiului externa a genunchiului. Genunchiul, ca orice articulatie portanta, este supus incarcarii, respectiv presiunilor gravitationale greutatea corporaladinamice si celor determinate biomecanica genunchiului forta musculara.

De altfel, si grosimea cartilajului este de 3 ori mai mare decat a celui lateral. Aceste elemente arata capacitatea compartimentului medial articular de a suporta forte mult mai mari decat cel lateral, fenomen de altfel real la nivelul genunchiului. Meniscurile genunchiului participa la suportarea incarcarii articulare si anume diminuand aceasta incarcare prin repartizarea ei mai buna pe o suprafata mai mare.

In faza de sprijin a mersului, producandu-se un usor var, se realizeaza biomecanica genunchiului compresie in compartimentul medial si o desfacere cascare a compartimentului lateral. Articulatia patelo-femurala Rotula este osul sesamoid cel mai mare din corp. Fatetele ei concave de pe fata posterioara aluneca pe suprafetele convexe ale celor 2 condili femurali.

De fapt, patela ia contact cu femuml doar in biomecanica genunchiului. Primul contact se produce la o flexie de 20° a genunchiului cu polul inferior.

biomecanica genunchiului semne de artroză a articulațiilor mâinilor

La 90o contactul realizandu-se in centrul rotulei, ea penetrand in santul trohlear. Pozitia patelei este putin asimetrica, deplasata usor spre lateral, deplasare ce se accentueaza la flexia ce depaseste 90o. Alinierea patelei este asigurata lateral de bandeleta iliotibiala si retinaculum lateral care se opun tractiunii mediale a vastului medial.

biomecanica genunchiului tratamentul medical al artrozei articulațiilor mâinilor

Tendonul rotulian putemic fixeaza rotula inferior, contra fortelor de tractiune ale cvadricepsului. Desi se poate trai foarte bine si fara patela postpatelectomietotusi rolul biomecanic al rotulei este important. Se stie ca patela mareste bratul momentului al tendonului cvadricipital ceea ce face sa se realizeze un torque al extensorului biomecanica genunchiului adecvat cerintelor.

Astfel bratul momentului incepe sa creasca in extensie pornind de la 90o spre 45o 3,9 cm ca apoi spre extensia completa sa scada din nou, dar putin, ajungand la 4,4 cm Smidt. Se biomecanica genunchiului acum intelege de ce cvadricepsul poate genera cel mai mare torque la o angulatie a genunchiului de 45o flexie. Stabilitatea genunchiului Proces biomecanic extrem de important pentru functia membrului inferior, deoarece genunchiul in ortostatism si mers trebuie sa transforme cele 2 segmente, coapsa si gamba, intr-o tija unitara stabila.

Stabilitatea genunchiului se realizeaza prin componente pasive si active. Stabilitatea pasiva este biomecanica genunchiului de: a Forma suprafetelor articulare, cu corectarile aduse de cartilaj si meniscuri; b Formatiunile capsuloligamentare: • Intern: ligamentul colateral intern tibialligamentul capsular intern; • Extern: fascia lata - bandeleta iliotibiala - ligamentul colateral extern peronierbiomecanica genunchiului popliteului.

Ațiputeafiinteresat